Interview with a "vampire"

Da,stiu. Deja a doua postare in seara asta. Da' ma gandesc ca daca nu-mi exprim acum ideile,cat sunt "proaspete",maine o sa imi piara cheful,o sa uit despre ce vreau sa scriu si,sincer,nu doresc sa ii fac placerea asta lui A' (you know you love me!). Ok,va mai amintiti postarea trecuta,in care va povesteam despre acel personaj fara nume si peripetia lui minunta cu VOLDEMORT?Ei bine,azi a avut parte de acea confruntare pe care o mentionasem la sfarsit. In interes...de serviciu,sa spunem.Omu' nostru a pasit pentru prima oara in biroul imens,inundat de lumina.Masa de lucru mare era toata acoperita de hartii,incat nu se mai vedea niciun centimetru liber.Un telefon,o veioza,pixuri imprastiate,o dezordine care te duce cu gandul la cineva atata de ocupat,incat nu mai stie de sine. Personajul nostru este invitat sa se aseze pe scaunul din fata.Dupa cateva cuvinte rostite la repezeala,VOLDEMORT il priveste ciudat:nu intelesese nimic ( :)) divin). Un nod in gat si conversatia se reia,de data aceasta vie si destinsa. In vreo 15-20 de minute,VOLD' s-a dovedit a fi o persoana mai ok decat s-ar fi asteptat multi. Poate doar un om mai exigent,care respecta reguli si asteapta sa fie respectate,care ii respecta pe cei care le respecta.Desigur,nu stiu cati dintre voi veti tine seama de asta si probabil pentru majoritatea (chiar si pentru personajul nostru) va ramane acelasi zmeu infricosator de care fug toti cand apare pe culoare. Ideea e ca nu e dracu' chiar atat de negru cum pare,da' nici roz nu e. Si uite ca personajul nostru a iesit viu din cabinet,ba chiar cu zambetul pe buze,multumit ca a primit si cateva complimente. Si unii se gandeau ca va fi ..."interview with a vampire" :))