25.11.09
Ce frumos spunea R...la inceputul anului toti pareau doar o clasa alcatuita din persoane care nu pareau sa aiba nimic in comun.Recunosc,si mie,ca si oricui altcuiva,mi-a fost frica de ce ma astepta de liceu,insa acum nu as schimba aceasta perioada pentru nimic in lume.Cei care mi se pareau cei mai ciudati colegi mi-au devenit cei mai buni prieteni .Fiecare zi la scoala mi se pare prea scurta,acum.Am invatat sa imi inteleg colegii,sa le inteleg felul de-a fi si sa gasesc ceva bun in fiecare dintre ei.Nici eu nu inteleg cum unii nu pot sa isi aduca aminte cu placere de liceu,cand eu as vrea sa fie mereu asa,inconjurata de oamenii care ma iubesc si de cei care ii iubesc.Chiar si profesorii cei mai "rai",la inceput,ne-au demontrat ca sunt oameni normali,cu "migrene"si alte probleme:))Imi iubesc liceul,colegii,prietenii,profesorii.Si cel mai important,prietenii mei m-au invatat sa ma iubesc pe mine,lucru pntru care le sunt recunoscatoare.Cum spunea si Pablo Picasso,"Cand nu caut,eu gasesc":X
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
adica io eram ciudata=))=))=))
RăspundețiȘtergereFrumoasa postare,Mihigh! ;))
RăspundețiȘtergereSi eu eram ciudata? Ma rog,cred ca da..Dar conteaza mai ales ce suntem acum."Si cel mai important,prietenii mei m-au invatat sa ma iubesc pe mine,lucru pntru care le sunt recunoscatoare." Atunci sunt pe deplin multumita! Multumita ca iti vezi si calitatile (care sunt atat de multe),nu doar defectele (prea putine si neinsemnate). Nu am tinut monolog de pomana pe la dirigentie:))
Apropo....sunt eR,nu R :)) Nu prea inteleg,totusi,ce legatura are citatul lui Picasso cu ce zisesi tu,da' e bine sa ai un citat...copiatore mica!:X Te iubesc!
Adica nu eu am cautat sa va gasesc,nu eu am vrut sa imi fiti prietenii cei mai buni,dar asta,din fericire,s-a intamplat;))si da,erati ciudati:X:))
RăspundețiȘtergerevezi ca "postasi" ca anonim:))
RăspundețiȘtergerenoi "fumam" voi...
Nou fumes,vous futes..."Nu e ceea ce va astepti"
RăspundețiȘtergere