Eu,desi sunt total de acord cu ce spune A',pot sa adaug ca pe mine ma apuca plansul dintr-un motiv ceva mai serios.Imi vine sa plang cand vad ca unii nu au curajul sa spuna ce au de spus(poate si eu,cateodata),si mai ales cand prietenii tai cei buni incearca sa gaseasca orice motiv pentru a te face sa te simti prost,poate si in public.Da,asta chiar e motiv de plans,cand nu mai stii cine iti este cu adevarat prieten sau nu,cand te gandesti daca nu ai gresit cand l-ai lasat sa afle ceva in plus despre tine.Ma apuca plansul cand imi dau seama ca o persoana nu este cine te asteptai sa fie,si iti dai seama de lucrul asta cam tarziu.De asta cred ca cel mai bine,inainte de a avea incredere,este sa cunosti o persoana,sa nu te atasezi de eaprea devreme.Poate pentru unii nu e atat de usor...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu